Proiectul „Sărbătoarea recoltei la Bobohalma“

Proiectul SĂRBĂTOAREA RECOLTEI“, Ediția a II-a
în data de 8 OCTOMBRIE 2017, ora 13:00
la Căminul Cultural Bobohalma

ARGUMENT

Am iniţiat proiectul Sărbătoarea recoltei la Bobohalma“, care revine într-o formă ”tradițională, fiind prilej de sărbătoare a toamnei şi a roadelor pământului și totodată o încununare a eforturilor depuse de-a lungul anului de fiecare gospodar sau agricultor din  Bobohalma, dar, care, uneşte oamenii cu voie bună, iubitori de preparate tradiționale în casă, pe vatră şi în cămara bunicii, iubitori de joc şi port popular.
Cu această ocazie organizăm activitatea extraşcolară ,,Satul meu în prag de toamnă“ cu elevii de la Şcoala Primară „Decebal” din localitatea Bobohalma, județul Mureş şi părinții acestora, pentru a-i încuraja să inițieze activități comune cu copiii în menținerea tradițiilor şi obiceiurilor cu diferite ocazii, a portului popular românesc şi-a jocului popular, dar şi destăinuirea rețetelor tradiționale despre conservarea fructelor şi legumelor pentru iarnă. Studiul tematic asigură în mod natural formarea tuturor deprinderilor pe care copilul trebuie să şi le însuşească.
Totuşi am citit pe chipul lor că nu e suficient ce cunoştințe le-am transmis, ce salate de fructe am făcut şi câte tehnici de lucru i-am învățat pentru a realiza din hârtie şi materiale din natură tot felul de fructe şi legume, borcane cu conserve, tablouri ale toamnei, picturi, ghirlande, etc.
Astfel organizăm un eveniment tradiţional SĂRBĂTOAREA RECOLTEI“ la care să participe şi tineri şi vârstnici şi să lase pentru câteva ore problemele cotidiene ce ne-mpovărează viața, făcând loc bucuriei, veseliei şi mândriei de a fi locuitor al acestei localități, dovedind tuturor celor prezenți, fiii ai satului sau lătureni, că dragul lor sat deşi s-a mai modernizat puțin, totuşi unele tradiții le pătrează sau doresc să le reînvie.

DESCRIEREA PROIECTULUI

Acest eveniment se află la Ediția a II-a şi adună la un loc frumusețea costumelor populare ale gospodarilor purtate la zi de sărbătoare, dar are ca scop cultivarea şi dragostea pentru roadele pământului, care vor fi la loc de cinste pe mesele îmbelşugate şi vom degusta din produsele tradiționale expuse, pregătite cu atâta suflet de gospodarii bobohălmeni! Satul românesc are viitor dacă comunitatea se implică!
Sper că generațiile următoare vor prelua tradiția şi vor reînvia obiceiurile satului.
„Pomul se cunoaste după roade, iar omul după fapte“
Dacă copiii nu văd şi nu trăiesc măcar pentru câteva ore în timp, nu vor cunoaşte rețetele tradiționale ale bunicii şi nu vor iubi tradițiile şi mai ales portul dacă nu-l vor îmbrăca!
Manifestarea scoțându-i din casă pe cei dornici de distracție, care dacă nu vor venit ca să joace vor venit pentru ai admira pe cei care îşi demonstrează talentele de dansatori populari, pentru a-si etala frumusetea costumului popular, cu cusături specifice locului, pentru a degusta din produsele tradiționale coservate pentru iarnă ale gospodinelor satului sau, de ce să nu o recunoaştem, pentru a mai afla ce se mai întâmplă prin sat, al cui este copilul sau copila, de-a cui e...cutare, cum au mai crescut unii, vorbe prin care se miră de cum trec anii. Poate unii nu au mai fost demult pe-acasă, iar alții s-au întors de curând la vatra părinteasca după ani de trudă printre străini, prin Italia, Spania sau Germania, pentru a-şi câştiga existența şi a clădi un trai mai bun pentru familie.
Sunt așteptați lătureni din toate colțurile țării cu coşurile pline pentru a degusta din bucatele tradiționale pregătite de gospodinele locului din recolta toamnei şi a face un schimb de rețete.

Despre „Satul românesc de odinioară“, depre tradițiile şi obiceiurile locului, dar în special de tradițiile culinare puteţi să aflaţi de la bunii şi străbunii copiilor, dar şi din poveştile spuse în cadrul unui concurs de retete tradiționale, care are rolul de a arăta noilor generații hrana sănătoasă în satul românesc de altădată. Bobohălmenii, se pot bucura de prezentarea tradiţională atât a „ARTEI POPULARE“, «Repere ale civilizaţiei populare locale», cât şi de tot ceea ce pun în valoare bunii gospodari ai satului, de la priceperea şi îndemânarea cu care au țesut covoare sau lepedee cum se spune pe-aici, fețele de masă pe care sunt aşezate coşurile încărcate cu recolta toamnei şi conservele pentru iarnă, pregătite pentru degustat, cât şi unelte şi instrumentele de lucru pe care le utilizează în lucrările agricole, pomicole sau viticole. Toate acestea îşi propun să readucă în atenţia mai ales a copiilor şi tinerilor satul românesc de altădată, cu toate valorile sale. Se pot vedea „Comori din lada de zestre a bunicii“, de la ţesături, de la covoare/lepedee şi până la costume populare femeieşti sau bărbăteşti, tipuri de ceramică, obiecte sau unelte din lemn. Aici au ocazia părinții, bunicii sau străbunicii să ţeasă cu grai viu, românesc cum şi cât trudesc pentru aceste bucate, aşezate pe mese, hrana noastră cea de toate zilele, dar şi a animalelor pe care le îngrijesc şi le cresc cu atâta drag şi de la care obțin foloasele.

         Copiii sunt învățati de mici să-şi ajute părinții la grădinărit, la strânsul recolei din grădini, dar şi din livezi. Specificul localității Bobohalma este agricol datorită suprafețelor de teren agricole şi a calității şi fertilității acestora. Implicarea în astfel de lucrări îi face mai responsabili şi îşi dezvoltă şi abilități de viață. Așa este în multe gospodării unde viața omului e legată încă mai mult de roadele pământului, de ritmul naturii, decât de ofertele din supermarket, de  Facebook sau de programul de la televizor.           
            Se vor vedea pe mesele îmbelşugate coşuri pline cu legume şi fructe proaspete, unde participanții se pot bucura de valoarea produselor agroalimentare şi tradiționale din zonă degustându-le.
         Am iniţiat acest proiect plecând de la premisa: ,,Dacă nu reînviem tradițiile şi nu învățăm să mâncăm sănătos, nu ne cunoaştem rețetele cu specific local şi traditiile şi obiceiurile noastre, nu ştim cine suntem!”. Cu toţii ştim că hrana sănătoasă trebuie să existe în viaţa şcolarilor mici, fapt pentru care dorim să promovăm produsele noastre de consum zonal, atât în stare proaspătă, cât şi preparate sub formă de conserve, produse pe care le-au obţinut în gospodăriile proprii. Ei trebuie să cunoască perioada de însămânțare, toate etapele de dezvoltare ale fructelor şi legumelor, mai precis etapa de creștere în natură, care toamna încetează și se apropie timpul coacerii și al recoltării, lucru care duce la nevoia de cunoaştere a hranei proaspete şi sănătoase cu roadele pământului culese în acet anotimp, moment când se strâng aceste recolte şi că trebuie să mulţumim pentru acest lucru. Toate recoltele pot fi considerate recompense pentru truda oamenilor care muncesc pământul cu dăruire. Copiii trebuie să fie învăţaţi despre ceea ce-i reprezintă. Cândva satul lor era un colţ de rai ardelenesc, care păstrează mai puţin izul tradițional, dar dacă reînviem tradițiile le vom stimula interesul pentru acestea.
         Le-am adresat copiilor provocarea de-ai ajuta pe părinți şi deopotrivă şi pe bunici la strângerea recoltei, sărbătorind cu oamenii locului munca, dar şi cu alți consăteni, şi totodată băieții să strângă surcele pentru aprins cuptorul din lut, să pregătească coceni după ce-au sfârnit porumbul, iar fetele să învețe puțin câte puțin să frământe aluatul pentru pâine, aşa după puterile lor. Această sărbătoare este similară cu o călătorie înapoi în timp unde putem petrece o zi în atmosfera satului românesc de odinioară, părinţii retrăind pentru o clipă anii copilăriei în satul natal. Ne familiarizează cu atmosfera de familie din veacurile trecute, dar putem practica şi unele din activităţile specifice locuitorilor satului transilvănean românesc, care implică atât dăruire cât şi pasiune, delectându-ne chiar şi cu bucate realizate după reţete vechi de secole. Este locul ideal pentru a descoperi viaţa tradiţională rurală românescă, dar vom afla şi lucruri despre vechile  secrete ale rețetelor tradiţionale atât de gustoase. Un important obiectiv al evenimentului este: promovarea localității Bobohalma ca destinație pentru investiții. 
         După o zi bogată în experienţe tradiţionale, rustice, estetice, culinare şi schimburi de experienţă, toată lumea este invitată în Căminului Cultural al satului.
         Recolta toamnei, după cum a rânduit-o cerul și priceperea oamenilor, trebuie să fie sărbătorită. O să întâmpinăm pe toți participanții pe lângă degustările de dulceturi, gemuri, compoturi, şi alte preparate din legume şi fructe (desert – cornulețe cu nucă, prajitură cu mere, albinița) şi cu mâncare tradiţională, lichie cu varză şi brânză făcute pe vatră, pâine de casă făcută în cuptor şi sarmale cu varză. Muzica şi voia bună vor întreține atmosfera.
         Proiectul dorește să reamintească participanților că Agricultura este baza inițială a unei civilizații“, cum spunea Toffler. Transilvania e un spaţiu cultural, de o remarcabilă complexitate, care reflectă aspecte din lumea satului transilvănean, o lume a obiceiurilor şi tradiţiilor, dar şi a preparatelor culinare tradiționale. Satul este locul unde s-a născut cultura, unde se conservă şi supravieţuiesc valori şi tradiţii puternice ce se cer a fi descoperite/redescoperite, puse apoi în lumină şi chiar păstrate cu sfinţenie. Deoarece lumea satului transilvănean încă e un izvor nesecat de inspiraţie venit din adâncurile timpului pentru a desluşi tainele satului, mai precis să ne cunaoştem rădăcinile, adică ceea ce am fost, pentru a înţelege ceea ce suntem azi şi ce am putea deveni mâine.
          Prin cultura sa, universul sătesc a devenit un mediu specific de existenţă, diferenţiindu-se de celelalte universuri sociale, pentru că satul este piedestalul pe care odihneşte civilizaţia urbană, iar oamenii satului sunt un munte de voinţă şi energie, o comoară de bun simt şi de spirit critic. Merită să păstrăm neîntinată această zestre, e rădăcina care ne dă putere spre viitor. În contextul unei societăţi care se schimbă, rolul dascălului devine o prioritate a strategiilor orientate către dezvoltarea durabilă a educaţiei româneşti.
          Idee proiectului „Sărbătoarea recoltei la Bobohalma“ a izvorât dintr-o necesitate practică, adică de la prepararea unei hrane sănătoase la şcoală şi mai apoi acasă, dar şi promovarea produselor agroalimentare locale şi a rețetelor bunicii.
             Le-am adresat copiilor provocarea de-ai ajuta pe părinți şi deopotrivă şi pe bunici la strângerea recoltei, sărbătorind cu oamenii locului munca, dar şi cu alți consăteni, şi totodată băieții să strângă surcele pentru aprins cuptorul din lut, să pregătească coceni după ce-au sfârnit porumbul, iar fetele să învețe puțin câte puțin să frământe aluatul pentru pâine, aşa după puterile lor. Această sărbătoare este similară cu o călătorie înapoi în timp unde putem petrece o zi în atmosfera satului românesc de odinioară, părinţii retrăind pentru o clipă anii copilăriei în satul natal. Ne familiarizează cu atmosfera de familie din veacurile trecute, dar putem practica şi unele din activităţile specifice satului transilvănean românesc, care implică atât dăruire cât şi pasiune, delectându-ne chiar şi cu bucate realizate după reţete vechi de secole. Este locul ideal pentru a descoperi viaţa tradiţională rurală românescă, dar vom afla şi lucruri despre vechile secrete ale rețetelor tradiţionale atât de gustoase. Un important obiectiv al evenimentului este: promovarea localității Bobohalma ca destinație pentru investiții. 
            Proiectul are ca justificare viața omului care e legată încă mai mult de roadele pământului, de ritmul naturii, decât de ofertele din supermarket, de Facebook sau de programele de la televizor.
Implementarea acestui proiect doresc a fi o evocare a satului transilvănean, cu ceea ce a fost, cu toate aspectele vieţii săteşti, cu scopul de a aduce în lumină bogăţia şi strălucirea din viaţa de altădată a satului transilvănean, dar şi priceperea şi măiestria creativă a ţăranului român existentă şi acum. fiind prilej de sărbătoare a toamnei şi a roadelor pământului și totodată o încununare a eforturilor depuse de-a lungul anului de fiecare gospodar sau agricultor din  Bobohalma, dar, care, uneşte oamenii cu voie bună, iubitori de preparate tradiționale în casă, pe vatră şi în cămara bunicii, iubitori de joc şi port popular.
Azi, unele rețete tradiţionale, rar întâlnite, au devenit brand-uri pentru anumite zone ale țării, creându-se o punte între trecut-prezent, job şi profesie, mai precis între tradiţie, cultură şi societatea modernă.
.           Am iniţiat acest proiect plecând de la premisa: ,,Dacă nu reînviem tradițiile şi nu învățăm să mâncăm sănătos, nu ne cunoaştem rețetele cu specific local, tradițiile şi obiceiurile noastre, nu ştim cine suntem!”. Cu toţii ştim că hrana sănătoasă trebuie să existe în viaţa şcolarilor mici, fapt pentru care dorim să promovăm produsele noastre de consum zonal, atât în stare proaspătă, cât şi preparate sub formă de conserve, produse pe care le-au obţinut în gospodăriile proprii. Toate recoltele pot fi considerate recompense pentru truda oamenilor care muncesc pământul cu dăruire. Copiii trebuie să fie învăţaţi despre ceea ce-i reprezintă. Cândva satul lor era un colţ de rai ardelenesc, care păstrează mai puţin izul tradițional, dar dacă reînviem tradițiile le vom stimula interesul pentru acestea dovadă că implicăm şi oamenii cu voie bună, iubitori de preparate tradiționale în casă, pe vatră şi în cămara bunicii, iubitori de joc şi port popular.

O concluzie: Viața este mai frumoasă când ai bunătăți gustoase şi sănătoase pe masă!

             Părinţii, şcoala, biserica şi comunitatea locală încearcă găsirea celor mai eficiente modalităţi de păstrare şi valorificare a tradiţiilor, obiceiurilor, prin realizarea unor programe artistice cu obiceiuri tradiţionale, atât extracurricular cât şi în cadrul unor evenimente culturale sau culinare.



MOTIVAREA PROIECTULUI

Proiectul are ca justificare viața omului care e legată încă mai mult de roadele pământului, de ritmul naturii, decât de ofertele din supermarket, de Facebook sau de programele de la televizor.


Scopul proiectului:
*cultivarea şi dragostea pentru roadele pământului, care vor fi la loc de cinste pe mesele îmbelşugate şi degustarea din bucatele tradiționale expuse, pregătite cu atâta suflet de gospodarii bobohălmeni, cât şi atragerea efectivă a părinţilor în organizarea unor activităţi culturale tradiţionale cu caracter extracurricular culinar.


OBIECTIVE GENERALE:
-cunoaşterea, promovarea şi valorificarea produselor agroalimentare locale, a patrimoniului cultural tradiţional, prin educarea elevilor în spiritul valorificării tradiţiilor şi obiceiurilor populare specific satului transilvănean;

OBIECTIVE SPECIFICE:

- să afle cum se conservă fructele şi legumele pentru iarnă;
- să redescopere rețete tradiționale şi să învețe să mănânce sănătos;
- să înțeleagă adevărata valoare a tradițiilor, obiceiurilor si a costume populare autentice;
- să identifice noi oportunități pentru satul lor de a valorifica tradiţiile si realizarea unor programe artistice cu obiceiuri traditionale;
- să promoveze valorificarea patrimoniului cultural tradițional prin puterea exemplului într-o societate modernă.

MODUL DE PARTICIPARE:
a) direct

Grupuri ţintă, beneficiari: 21 elevi cu vârste cuprinse între 6-10 ani, părinți, asistent medical

PRODUSE FINALE: realizarea  unui  CD cu ISSN cu fotografii şi cu un material documentar din timpul evenimentului.

IMPACT ASUPRA ELEVILOR, COMUNITATII:
- promovarea proiectelor educative extrascolare ale elevilor
- promovarea relatiei scoala-comunitate.

REZULTATE SCONTATE    

Prin implementarea proiectului Satul meu în prag de toamnăelevii vor intelege legatura dintre viata omului si natură, care e legată încă mai mult de roadele pământului, de ritmul naturii, decât de ofertele din supermarket, de Facebook sau de programele de la televizor.
Dascalului si scolii, comunitatii locale, muzeelor si altor institutii de cultura, le revine sarcina de a-l face pe copil să conştientizeze valoarea folclorului autentic, necesitatea păstrării lui nealterat şi transmiterea lui mai departe. Folclorul trebuie să rămână nemuritor.     
            Proiectele sunt minunate prilejuri ca, în activitatea extracurriculară, să-i facem pe copii interesaţi (deopotrivă şi pe părinţi) să descopere şi să cunoască frumusețile satului,  minunatele tradiţii şi obiceiuri ale românilor din satul trasnsilvanean, mesteşugurile de ieri şi de azi, cât şi folclorul, să-i educăm în spiritul toleranţei (calitate esenţială a românului), a multiculturalităţii, în spirit european, sa pretuiească munca, frumosul, valorile autentice, să respecte oamenii, să învețe de la ei şi să dăruiească şi altora din sufletul lor.

Impactul proiectului si mijloace de monitorizare si evaluare  a rezultatelor:

-    gradul de implicare a elevilor, a familiilor acestora şi a comunităţii locale în procesul cunoasterii si promovarii produselor traditionale;
- dezvoltarea sentimentelor de respect şi apreciere a valorilor tradiţionale.
- ilustrarea activităţii în presa locală şi județeană, site-ul Primăriei Municipiului Târnăveni, ............:

Echipa Proiectului:
     
-prof. înv. primar  Deteşan Mirela Camelia;
-prof. înv. primar  Lupean Dana;
-comitetul de părinți;
-preot Marius Filip;
-consilier local Merinuța Stroia.

Parteneri: - Primăria Municipiului Târnăveni
                         - Consiliul local Târnăveni
                         - TV

AS Târnăveni, televiziunea locală

Ordinea de prioritate (in cazul in care ati aplicat mai multe proiecte la aceasta runda va rugam sa precizati ordinea importantei lor pentru dumneavoastra, luand in considerare procedura de aplicare).

Domeniul pentru care se aplica: CULTURAL- EDUCATIV-ŞTIINŢIFIC





                                                                                Coordonator proiect:
                           
                                                                                  
                                                                                   prof. înv. primar  Deteşan Mirela Camelia





















































































































































































































































































































Comentarii

  1. Proiectul dorește să reamintească participanților că „Agricultura este baza inițială a unei civilizații“, cum spunea Toffler. Transilvania e un spaţiu cultural, de o remarcabilă complexitate, care reflectă aspecte din lumea satului transilvănean, o lume a obiceiurilor şi tradiţiilor, dar şi a preparatelor culinare tradiționale. Satul este locul unde s-a născut cultura, unde se conservă şi supravieţuiesc valori şi tradiţii puternice ce se cer a fi descoperite/redescoperite, puse apoi în lumină şi chiar păstrate cu sfinţenie. Deoarece lumea satului transilvănean încă e un izvor nesecat de inspiraţie venit din adâncurile timpului pentru a desluşi tainele satului, mai precis să ne cunaoştem rădăcinile, adică ceea ce am fost, pentru a înţelege ceea ce suntem azi şi ce am putea deveni mâine.

    RăspundețiȘtergere
  2. Dragii mei, să nu vă uitați bunicii, fiindcă datorită lor existăm cu toții!!!
    Acestea sunt minunate prilejuri ca, în activitatea extracurriculară, să-i facem pe copii interesaţi (deopotrivă şi pe părinţi) să descopere şi să cunoască minunatele tradiţii şi obiceiuri ale românilor, cât şi folclorul, să-i educăm în spiritul toleranţei (calitate esenţială a românului) şi astfel se va naşte în ei dorinţa de a cunoaşte folclorul si de-a păstra tradițiile şi obiceiurile fiecărui anotimp.

    RăspundețiȘtergere
  3. Mulțumim din suflet oaspeților de onoare, membrilor Ansamblului „Junii Târnavei” din Târnăveni, care au răspuns pozitiv invitației noastre, susținând un spectacol minunat prezentând frumoasele jocuri populare de pe Târnave, dar retrăind pentru câteva ore în atmosfera veacurilor trecute ale satului transilvănean românesc! Este locul ideal pentru a descoperi viaţa tradiţională rurală românescă, cu mese îmbelşugate, costume populare etalate care mai de care, joc şi multă voie bună.

    RăspundețiȘtergere
  4. Mulțumim domnului instructor coregraf, Vasile Trîmbițaş, care ne-a onorat cu prezența şi care în vremurile acestea, „vremuri ce nu mai au răbdare”, cum zicea Marin Preda, reuşeşte să transmită noilor generații, dragostea pentru cultura tradiţională românescă şi să-i învețe cu atâta sârg să iubescă jocul şi portul popular românesc!

    RăspundețiȘtergere
  5. Hrana sănătoasă în satul românesc de altădată, „Comori din lada de zestre a bunicii“, de la ţesături, la lepedee şi până la costume populare femeieşti sau bărbăteşti, tipuri de ceramică, obiecte sau unelte din lemn, toate acestea şi-au propus să readucă în atenţia mai ales a copiilor şi tinerilor satul românesc de altădată, cu toate valorile sale.

    RăspundețiȘtergere
  6. Mulțumim pentru gradul de implicare al elevilor, al familiilor acestora şi al comunităţii locale în procesul cunoaşterii şi promovării obiceiurilor, tradițiilor, portului popular, jocurilor populare şi produselor tradiționale cu specific local!

    RăspundețiȘtergere
  7. Mă bucur că am întâlnit la acest eveniment oameni iubitori de cultură tradițională românescă, iubitori de cântec, port şi joc popular, voie bună şi tradiții româneşti! Mă inclin în fața tuturor cu respect pentru că datorită dvs. reînviem tradițiile şi obiceiurile noastre, şi astfel de evenimente uneşte oamenii cu voie bună, iubitori de preparate tradiționale în casă, pe vatră şi în cămara bunicii, iubitori de joc şi port popular.

    RăspundețiȘtergere
  8. Prin implementarea proiectului „Satul meu în prag de toamnă“ elevii vor înțelege legătura dintre viața omului şi natură, care e legată încă mai mult de roadele pământului, de ritmul naturii, decât de ofertele din supermarket, de Facebook sau de programele de la televizor.

    RăspundețiȘtergere
  9. Fotografiile sunt martori peste timp şi ne aduc aproape momente, locuri, oameni și evenimente.
    Mulțumim!
    „Viața este mai frumoasă când ai bunătăți pe masă!“
    Daca copiii nu vad si nu traiesc macar pentru o ora in timp nu vor iubi traditiile si portul, nu vor stii cum sa ia randuiala lucrului, nu vor cunoaste retete traditionale, nu vor uita momentele traite, deopotriva vor fi interesati.

    RăspundețiȘtergere
  10. Multumim d-lui primar jr. Sorin Meghesan, Primariei Municipiului Tarnaveni si Consiliului local, dir. Casei de Cultura din Tarnaveni, d-lui Villy Halmen, d-nei director Bichis Ioana, televiziunii TV -AS, d-lui Csaba Teglas, Politiei, Jandarmeriei, operatorului de sunet Adi Dalalau, pentru sprijinul acordat in sustinerea acestui eveniment traditional „Sarbatoarea recoltei”, aflat le cea de-a doua editie, 8 octombrie 2017, dar si pentru buna desfasurare!

    RăspundețiȘtergere
  11. Multumesc pe-aceasta cale colegei mele, d-na prof. inv. primar Dana Lupean, pentru buna colaborare, doamnei consilier al satului Bobohalma, Merinuta Stroia, care a sustinut initiativa, s-a implicat trup si suflet pentru consatenii sai pentru a-i încuraja să inițieze activități comune cu copiii lor în menținerea tradițiilor şi obiceiurilor cu diferite ocazii, sa imbrace portului popular românesc, parintilor si satenilor care au fost demare ajutor, fiind alaturi de noi dorind sa le cultive dragostea pentru roadele pământului, care au fost la loc de cinste pe mesele îmbelşugate pregatite de harnicile gospodine!

    RăspundețiȘtergere
  12. Doresc sa multumesc invitatei de onoare, solista de muzică populară Dorica Rațiu, „acum bucureșteancă, dar originară din Bobohalma, care, la rândul ei, ne-a sprijinit in desfasuraea evenimentului si a venit să adune roadele toamnei din satul natal”, dar care a sustinut un moment artistic si ne-a inveselit cu cantecele sale ardeleneşti!

    RăspundețiȘtergere
  13. Multumesc indeosebi pentru implicarea si participarea in proiectul "Sarbatoarea recoltei", preotului satului Marius Viorel Filip impreuna cu familia, preotului Mircea Moga, fiu al satului, cu familia, d-lui Vulea Victor, fiu al satului, copiilor, parintilor, bunicilor, satenilor comunitatii Bobohalma, care au dat o mana de ajutor, d-nei prof. Nistor Olimpia si bineinteles mamei mele, prezenta si dansa, sotului care m-au ajutat si sustinut in implinirea visului de-a arata noilor generatii repere ale civilizatiei populare locale, copiilor mei care m-au ajutat si inteles ori de cate ori a fost nevoie! Dezvelirea acestor comori scoase din lada de zestre a bunicii înseamnă pentru noi toţi întoarcerea la rădăcini, de unde ne luăm puterea de a trece peste greutăţile inerente ale vieţii, de a privi cu încredere spre viitor.

    RăspundețiȘtergere
  14. Le multumesc tuturor celor care au răspuns invitaţiei mele de a veni la "Sarbatoarea recoltei", oamenilor acestor locuri minunate din satul Bobohalma care au pus în valoare portul popular strămoşesc, priceperea şi harnicia, pregatind bucate traditionale. Sper că Arta culinara traditionala si arta populară să ne înconjoare la tot pasul, să ne înfrumuseţeze viaţa şi existenţa pentru a ne aduce aminte de radacinile neamului romanesc!

    RăspundețiȘtergere
  15. Multumesc unei alte invitate, rapsod popular d-na Cornelia MIHUT, care ne-a incantat si ne-a facut voie buna cu cantecele populare din repertoriul sau de muzică populară!

    RăspundețiȘtergere
  16. Multumesc de asemeni si tinerilor cu dizabilitati si parintilor acestora, biologului Carmina Stroia, psihologului Adina Maier, de la Asociatia Catharsis, din Tarnaveni, pentru ca au raspuns invitatiei noastre de-a participa la acest eveniment traditional, „SARBATOAREA RECOLTEI”, la Bobohalma, editia a II-a si-au imbracat cu mandrie portul popular romanesc, dar au venit si cu cosurile pline cu bunatati pregatita cu atata suflet! Ma bucur ca au simtit ca e zi de sarbatoare!

    RăspundețiȘtergere
  17. Oricum ma bucur caci au fost in jur de 300 de participanti. Bucatele s-au terminat toate, caci au fost delicioase, pregătite după rețeta bunicii.

    RăspundețiȘtergere
  18. Lumea de azi e mai civilizata si a priceput cat de usor se poate pierde comoara dansului, a cantecului si a portului traditional ardelenesc. In Bobohalma obiceiurile au inceput sa capete o noua viata. Aceasta seara este o dovada deoarece oamenii s-au imbracat cu atata drag in portul popular si-au venit ca alta data la Caminul Cultural al satului unde am pregatit o adevarata sarbatoare cinstind recolta .

    RăspundețiȘtergere
  19. Fete si feciori, gospodari si gospodine imbracati in costume populare, care mai de care mai frumoase, au jucat falosi invartita si hategana de pe Tarnave. Multumesc pentru atmosfera frumoasa creata ca in zi de sarbatoare!

    RăspundețiȘtergere
  20. Le multumesc tuturor oaspetilor care au răspuns invitaţiei noastre de a participa la "Sărbătoarea recoltei" din localitatea Bobohalma, laturenilor, chiar multi si imbracati in port popular, dar mai ales parintilor si oamenilor acestei comunitatii care s-au implicat si au dat atentie deosebita organizarii acestui eveniment, care pot spune ca a fost o editie reusita si s-a asezat si la cea de-a doua editie la loc de cinste!!!

    RăspundețiȘtergere
  21. Am avut sprijin si implicare din partea preotului satului, Marius Filip, care a mobilizat satenii si au pregatit mese imbelsugate alaturi de parintii elevilor cu produse tradițonale expuse frumos si cu randuiala! Felicitari gospodarilor bobohălmeni care au pregătit bucate alese cu atâta suflet!!!

    RăspundețiȘtergere
  22. Ne bucuram ca duceti traditiile satului mai departe!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Creativitate de toamna - SPORUL CASEI